Continuăm povestea despre scurtul periplu în masivul Ciucaş cu cea de a doua zi de drumeţie. Trebuie spus că după primul contact cu muntele din ziua precedentă, şi eu şi prietenii mei, ne cam resimţeam. Febra musculară mai era cum mai era, dar bătăturile din călcâi...o altă poveste. Am reuşit totuşi să ne mobilizăm şi după un mic dejun copios la cabana Muntele Roşu am pornit în jurul orei 9.30, încet, încet pe traseul "bandă galbenă" către cabana Ciucaş, cu planuri mai modeste de data asta, urmând să decidem mai târziu dacă suntem în stare să abordăm vârful sau nu. Pe parcurs, după ce ne-am mai încâlzit, şi durerea din călcăie a devenit mai suportabilă, ne-am data seama că nu ne mişcăm chiar rău, astfel că în jurul orei 11.30 eram deja la cabana Ciucaş, ceea ce ne-a încurajat să ne încumetăm spre vârful Ciucaş. Şi nu ne-a părut rău! Dar despre asta în episodul următor. Până atunci, câteva poze din această etapă a traseului:
Tot în sus după banda galbenă!
Ciucaşul se dezvăluie treptat.
Pârâul berii...Ciucaş! Dar nu cânta nici un cerb prin preajmă ;)
Un scurt popas şi ultima sursă de apă de pe traseu!
După aproape două ore de mers, ni se arată cabana Ciucaş (reconstruită de curând, dar încă nefuncţională).
Pe drum am întâlnit şi ceea ce părea să fie primul vehicul spaţial produs în ţară...încă în testări! :)
Muntele Chiruşca, în apropierea cabanei Ciucaş.
Spre asaltul final!
Tot în sus după banda galbenă!
Ciucaşul se dezvăluie treptat.
Pârâul berii...Ciucaş! Dar nu cânta nici un cerb prin preajmă ;)
Un scurt popas şi ultima sursă de apă de pe traseu!
După aproape două ore de mers, ni se arată cabana Ciucaş (reconstruită de curând, dar încă nefuncţională).
Pe drum am întâlnit şi ceea ce părea să fie primul vehicul spaţial produs în ţară...încă în testări! :)
Muntele Chiruşca, în apropierea cabanei Ciucaş.
Spre asaltul final!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu